joi, 1 septembrie 2016

Mintea te minte!

Când mintea spune nu și tot mintea spune da, apoi îți dai seama că mintea te minte.
Așa pățesc eu.
Azi vreau, pot, știu.
Mâine tot vreau, dar nu pot că nu știu.
Ziua următoare aflu că nu știu deci clar nu pot, deși vreau.
Următoarea zi caut să văd ce nu știu ca să pot căci în continuare vreau.
Trece încă o zi, aflu mai multe, fac un plan ca să pot, deja am îndoieli dacă mai vreau.
Mai trece o zi, aflu și mai multe, mă bucură știința pe care o dobândesc, știu că pot și lucrez spre asta, dar sigur mai vreau?
Mai trece o zi, îmi dau seama că aș putea dacă aș ști mai multe și mă lovește... Nu mai vreau.
Apoi mai du-te-n pizda mă-tii!
Ai să vrei pentru că ai vrut de la început și dacă renunți acum când știi că poți și ai cunoștințele de bază ca să-ți construiești direcția înseamnă că orice ai vrea să faci n-ai să poți. Și nu pentru că nu știi ci pentru că ești prost și te controlează frica. Da, frica de necunoscut. Frica aia de căcat care-ți minte creierul că nu-i bun pentru tine, că e mai bine la confort, că nu se merită riscul și că e mai bine dacă renunți.
În cazul ăsta am doar o vorbă să-i spun fricii: Hai mai du-te-n pizda mă-tii că trec eu și cu șlapii peste tine.

Un comentariu:

Pisigri spunea...

Story of my life